Ei, dac-ajungeti prin Sinaia cu copilul sau copiii dupa caz apai aveti de va feriti de parcul din Sinaia. Duceti-i in varful muntelui sa faca un pic de miscare, duceti-i in fundul Cumpatului sa aiba de unde se-ntoarce, dar nu-i duceti in parcul din Sinaia. Nu de alta dar nu mai plecati de acolo prea curand. Pentru ca parcul e asa de frumos si de ingrijit si cu fantana aruncand apa de-ti vine sa stai pe marginea ei si sa te bucuri de racoarea verii de la munte; pentru ca terasa e asa imbietoare (vedeti voi apoi la buzunare si ma opresc aici cu subiectul); pentru ca cei mici odata o zbughesc catre saltele si incep sa planga si sa se roage de tine ca vor si ei sa sara si sa se dea peste cap (3 RON = 5 minute, un pret fair, cu 10 minute le-ai asigurat pofta de mancare si somnul de dupa-amiaza), sau de seara, cele 4 saltele sunt deschise pana la 9 seara, dupa – aranjezi poate cu paznicul; pentru ca leaganele, balansoarele si toboganele sunt si mici si mari si trebuie sa le incerce pe toate, bineinteles.

Si pentru ca, si asta e noua, in parc sunt tiroliene – si nu una, ci doua! Una pentru mai mici, cealalta pentru mai mari. Inregistrarea de mai jos vi le arata pe amandoua, trebuie sa mentionez ca in cea mai putin inalta am vazut parinti si bunici cu copii in brate asa ca pregatiti-va. Cea mai de altitudine e pentru cei mari, o sa vedeti de ce. 10 RON cursa mi se pare cam mult dar cum la 3 ture primesti sa te dai una gratis costul mediu e acceptabil. Iar daca aveti rude sau prieteni prin Sinaia care sa va tina in brate, de luni pana vineri intre 17:00 si 18:00 e gratis – pentru sinaieni.

Spor la vizionat si vacanta frumoasa la Sinaia!

Cu destui ani in urma Alexandru ne-a luat pe noi, cativa dintre prietenii lui, si ne-a dus sa vedem o etapa de Campionat National de Raliuri, etapa de la Rasnov daca nu ma insel. Atunci am auzit prima oara duduind motoarele, sunetele brutale ale igniţiilor si mirosul de combustibil si cauciuc ars. Tot Alexandru m-a urcat in noul lui Subaru Impreza WRX STI pentru o experienta, cu siguranta, de neuitat, pe serpentine, pe asfalt, pe macadam, cam tot ce puteam testa in Sinaia si drumurile care ies din Sinaia.

Apropo, daca sunteti in drum spre Ardeal si vreti sa innoptati undeva sau daca vreti sa petreceti week-end-ul sau vacanta la Sinaia sau daca aveti de origanizat o conferinta puteti trage cu incredere la Hotel Riviera din Sinaia. Este al prietenului Alexandru si garantez eu pentru el.

Revenind la curse, am mai fost acum doi ani la cursa de Formula 1 de la Istanbul si cu senzatiile inca prezente in sertarasele din creier am adulmecat ca-i rost de cursa in aceeasi Sinaia in care m-am aflat week-end-ul trecut. Asa ca charge battery la camera foto, acelasi lucru la camera video si da-i pe stradutele adiacente catre diverse puncte de pe traseu ca sa vedem cat mai multe:

Rezultatele concursului mi-au fost mai putin importante asa incat nu stiu sa va spun daca Titi Aur sau care alt concurent a castigat, simturile au fost cele satisfacute incat sa plec multumit de acolo.

Dincolo de momentul #DreamTeamRo seara cantecelor pentru Vladut a avut mult mai multe.. primul care a urcat pe scena a fost Marius Matache care impreuna cu un percutionist au incantat audienta vreme de aproape o ora. Au urmat tombole si momentul #DreamTeamRo pe care il puteti vedea aici, iarasi tombola cu premii si cadouri pentru copiii prezenti la Casa Latina din partea actorului Eugen Cristea pentru ca scena sa fie ocupata apoi de trupa Atelier si acelasi Eugen Cristea pentru un spectacol remarcabil care a tinut pana aproape de miezul noptii. In total vreo 3 ore si ceva de cantece pentru Vladut. Va invit sa urmariti mai jos inregistrarea unei bucati din concertul live al trupei Atelier:

Sunt oameni faini baietii astia ce-si zic #DreamTeamRo, oameni dintr-o bucata sau cum as putea spune mai nou, oameni @DeEsentaTare. Cuvantul rostit de gura oricaruia dintre ei este promisiune si nu-i cazul sa te vezi cu ei ca sa pui la cale planuri sau evenimente, telefonul tine loc si de priviri in ochi.

Dupa #RugbyTweetMeet-uri de succes atat la nivelul prezentei in tribune cat si al prestatiei galeriei astfel formate, dupa hohote de ras in cadrul #BlogMeet-urilor din tara, iata-i aseara intr-un eveniment “propriu” in care au pus laolalta problema foarte serioasa de sanatate a lui Vladut, apropierea prietenilor lor, improvizatiile de tinut de burta de ras sau de cascat gura a uimire si muzica de calitate. A iesit un eveniment admirabil, gustat de toata lumea pentru momentele atat de simple si de naturale.

Mi-a placut implicarea celor 5 prezenti, sa nu-l uitam totusi pe Nicu care acum e dator cu cateva vocalize suplimentare pentru data viitoare, mi-a placut deci ca au pus suflet atat in organizare (de la afisul de la intrare si flyere pana la premiile oferite la tombolele din cursul serii, de la locatie pana la sonorizare) cat si in prestatia de pe scena (s-a vazut in cuvintele si pe fetele lor ca n-au facut-o de amorul artei ci cu responsabilitate pentru cauza evenimentului). Mi-au placut improvizatiile, cu un plus mare de tot pentru orchestratia de la “Knockin..” care a iesit si s-a auzit bine de tot si mi-a mai placut deschiderea prietenilor prezenti aseara la Casa Latina, se stiu ei. Si imi mai place ca filmele au iesit bine.

Sper ca obiectivele evenimentului au fost atinse, pe scena s-au simtit bine, dincoace de scena ne-am simtit bine, cauza lui Vladut (link aici) a fost prezentata, sper ca si banii stransi sunt suficienti sa mai puna o caramida la temelia vietii lui. O caramida pentru ca suma necesara e mare si mai e drum lung de parcurs. Sunt insa convins ca asa cum s-a reusit in cazul lui Daniel Raduta, vom reusi si in ceea ce-l priveste pe Vladut. Pentru ca in ciuda problemelor de la serviciu sau de acasa si a lipsei cronice de timp, oamenii au dovedit ca au sufletul mare, si aici ma refer la mult mai multi decat cei prezenti aseara. Nu mai departe de maine si poimaine avem strangere de ajutoare pentru locuitorii cu probleme din Moldova (link aici) asa incat orice ajutor in oricare dintre aceste doua actiuni va fi urmat, cu siguranta, de o adanca recunostinta din partea celor ajutati sa revina la linia de plutire si o senzatie placuta de multumire pentru fiecare dintre cei care participa cumva, candva, la aceste actiuni.

Va las in continuare cu DreamTeamRo “Ad-hoc” Band. “ioi, ma” are potential sa devina hit..
Mai sunt inregistrari de la concertele in sine, atat Make cat si trupa Atelier, o sa vad cum le aduc pe net.

Daca aveti timp, apoi musai trebuie sa va cautati si de niste chef. Nu de alta dar va veti desfata simturile cu ce veti cumpara de acolo. Deci da, trebuie sa aveti si ceva banuti la voi. Banuti ca-s ieftine as zice, la valoarea lor, da’ sa luati mai multi banuti ca s-ar putea sa va umpleti sacosele. Adica: in fiecare week-end in cadrul complexului universitar Agronomie se desfasoara Targul national al produselor ecologice, traditionale si naturale, produse in ferme si gospodariile taranesti. Ihi, exact asa si marturie imi stau fotografiile de mai jos.

Locul e usor de gasit, la doi pasi de capatul tramvaiului 41, si usor de recunoscut, dupa multimea de masini oprite pe marginea drumului in asa fel incat sa ingreuneze circulatia pana la a-i face pe soferi sa coboare si sa mearga si ei. Eh, aici am exagerat un pic dar intrarea la targ e prima alee dupa spitalul CFR 2 mergand dinspre fostul Sofitel catre Casin.

Gasiti acolo cascavele afumate, urda proaspata, pastrama si carnati, peste, ciuperci, fructe de padure, turta dulce, miam.., ciocolata de casa, gemuri, miere, bautura tare si chiar jucarii si obiecte de artizanat. Intrarea e libera dar n-o sa puteti plati cu cardul la comercianti asa ca nu uitati banutii acasa..

Harastraul e plin de biciclete. Herastraul e plin de oameni. Herastraul are piste de biciclete. Pe care nu le respecta nimeni. Oamenii perpedes merg cu obstinatie pe culoarele verzi ale ciclopezilor, parca facute sa le dirijeze lor pasii, iar biciclistii chiar cu pistele speciale libere, merg pe langa ele. Pentru ca daca tot nu stapanesc simplul exercitiu de a merge pe bicicleta, e mai simplu sa traga stanga-dreapta de ghidon pe spatiul gri, mai mare, al aleii, decat pe latimea pistei pentru biciclisti. Si de ce nu, daca totusi accepta ca aceea e calea potrivita de rulare, de ce sa nu mearga impotriva sensului marcat de sageti?

Rezultatul? Haos. Partea plina a paharului e ca haosul e punctul de plecare in instaurarea unei ordini si a unei civilizatii. Cred insa ca va trece muuult pana vom invata sa ne plimbam prin parcuri.

Invitatia v-am facut-o in urma cu cateva zile (aici), aceea de a merge la Bucharest Classic Car Show, o expozitie chiar cu vanzare de automobile de epoca. Cei care au ajuns cu siguranta au fost incantati, cei care nu ati apucat sa mergeti iata cam care era atmosfera astazi pe acolo si o parte din exponate.
 

Astazi fiind etapa de Formula 1 si pe deasupra cea gazduita de Istanbul, m-au napadit amintirile de la cursa la care am fost, ca spectator, acum 2 ani, tot la Istanbul: puhoiul de masini care asteptau sa treaca podul peste Bosfor, adicatelea din Europa in Asia caci circuitul e in partea asiatica a Turciei; goana pe autostrada catre circuit, deh, toata lumea se simtea Schumacher; mirosul de kerosen sau cine stie ce combustibil folosesc masinile astea si zgomotul infernal. Nici nu se compara senzatia de a fi acolo cu cea din fata televizorului. Practic la TV totul e estompat: zgomotul mai ales, comentariul saracacios de pe TVR, imaginile, etc.

La fata locului simti in piept cum franeaza masinile sau tureaza motoarele, mirosul cauciucului ars iti framanta simturile, zgomotul ziceam ca e infernal – pe de o parte masinile, pe de alta comentatorii pentru cei din tribune si daca mai e si vreun eveniment pe circuit, gen acrosaje, ce mai, e super sa fii acolo.

Am intalnit oameni care obisnuiesc sa mearga la toate cursele din Europa, mai ales dintre englezi si finlandezi, am intalnit si oameni care impartasesc aceeasi idee cu mine, aceea ca la Formula 1 e musai sa mergi ca s-o adaugi la lucrurile facute in viata, ca-i fain, dar o data e suficient. Hai, poate de doua ori ca sa-ti duci si copilul daca n-a fost cazul prima data. Fiindca uitandu-ma azi la TV si recunoscand locurile, tribuna, imaginile am retrait mirosul, zgomotul, atentia ca si cum as fi fost acolo, carevasazica amplificand imaginile si sunetul de la TV la cele traite in 2008.

Iata si filmarile din timpul cursei, primul continand startul, accidentul, debarasarea pistei, safety-car-ul, etc, spectacol complet.

Am mai scris despre Formula 1 aici si aici.

Cred ca acum cateva saptamani, in timpul unui pranz luat impreuna, mi-a spus Make al nostru de concertul pe care urma sa il aiba la Preoteasa. Cum nu-l mai vazusem pe scena pana atunci obiectivul de a merge la concertul sau era stabilit. Timpul s-a dus, intre timp am mai fost la vreo doua sindrofii, aseara m-am infiintat impreuna cu sotia la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti. Lume – destula si nu foarte multi, atmosfera destinsa si asteptari nu foarte-foarte din partea mea. N-am fost niciodata fan al cantecelor in jurul focului pe-un varf de munte cum percepeam eu folk-ul. Folk-ul de pe vremea cand stateam in jurul focului pe-un varf de munte.

Insa ce mi-a fost dat sa traiesc aseara a depasit cu mult asteptarile mele pentru ca am dat peste o gasca de baieti faini, cu umor si prezenta scenica ce-au facut un show adevarat, cu improvizatii, cu glume, cu versuri destinse, ce mai, super-spectacol. Sa nu uit, si nu energie: au cantat mai bine de doua ore iar la final aplauzele i-au chemat de trei ori din culise pana sa se aprinda luminile.

Probabil nicio surpriza pentru cei care l-au mai vazut pe Make cantand cu sau fara baietii din Gashkademia de Folk. Pentru cei care n-au facut-o iata cateva inregistrari din concertul de aseara. Alte fragmente mai gasiti la Chinezu – aici. Make, sa ne traiesti si sa ne mai incanti!

Daca vrei sa fii cel mai bun, daca vrei ca lumea sa intoarca capul dupa tine sau sa te caute, daca vrei recunoastere trebuie sa.. muncesti. Da, cea mai simpla solutie pentru aceste obiective este munca. Pentru ca munca aduce experienta, disponibilitate la efort, obiective mai inalte, mai indraznete si finalmente.. succesul. Celelalte variante sunt doar cai de a evita pozitia pe care o poti ocupa. Aceea a celui mai bun.

Asa ca munceste, incearca, repeta, propune-ti mai mult, si mai mult. Si ia-o de la capat! Persevereaza!