Daca aveti timp, apoi musai trebuie sa va cautati si de niste chef. Nu de alta dar va veti desfata simturile cu ce veti cumpara de acolo. Deci da, trebuie sa aveti si ceva banuti la voi. Banuti ca-s ieftine as zice, la valoarea lor, da’ sa luati mai multi banuti ca s-ar putea sa va umpleti sacosele. Adica: in fiecare week-end in cadrul complexului universitar Agronomie se desfasoara Targul national al produselor ecologice, traditionale si naturale, produse in ferme si gospodariile taranesti. Ihi, exact asa si marturie imi stau fotografiile de mai jos.

Locul e usor de gasit, la doi pasi de capatul tramvaiului 41, si usor de recunoscut, dupa multimea de masini oprite pe marginea drumului in asa fel incat sa ingreuneze circulatia pana la a-i face pe soferi sa coboare si sa mearga si ei. Eh, aici am exagerat un pic dar intrarea la targ e prima alee dupa spitalul CFR 2 mergand dinspre fostul Sofitel catre Casin.

Gasiti acolo cascavele afumate, urda proaspata, pastrama si carnati, peste, ciuperci, fructe de padure, turta dulce, miam.., ciocolata de casa, gemuri, miere, bautura tare si chiar jucarii si obiecte de artizanat. Intrarea e libera dar n-o sa puteti plati cu cardul la comercianti asa ca nu uitati banutii acasa..

WWF a lansat campania „2% pentru WWF, 2% pentru ursul carpatin” ce are ca scop atragerea de fonduri prin redirectionarea a 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice care doresc sa sustina proiectele de mediu ale organizatiei. Pentru a sprijini eforturile campaniei, WWF si Ogilvy & Mather Romania au lansat site-ul www.wwfdoilasuta.ro, o platforma de informare cu privire la problemele ce afecteaza ursul carpatin, la proiectele organizatiei de protejare a habitatului acestei specii, precum si la posibilitatea de redirectionare a 2% din impozitul pe venit pentru salvarea ursului carpatin.

Pierderea sau fragmentarea habitatelor, una dintre cele mai importante amenintari la adresa ursulului carpatin, are la baza de cele mai multe ori proiecte de dezvoltare a infrastucturii care nu tin cont de impactul negativ asupra mediului. Astfel WWF isi propune sa contribuie semnificativ la eforturile de salvare a habitatului ursului prin intermediul proiectelor si campaniilor ce au ca scop protejarea padurilor din tara noastra si administrarea responsabila a ariilor protejate.

„Ursul este o specie protejata in Uniunea Europeana, din cauza reducerii habitatului acestuia in multe tari, ceea ce a dus si la disparitia sa in unele dintre ele. Romania gazduieste inca majoritatea populatiei de ursi a UE, ceea ce reprezinta in acelasi timp o valoare si o responsabilitate pentru noi in ceea ce priveste gasirea celor mai bune solutii pentru managementului acestei specii si pentru armonizarea activitatilor umane cu cele ale faunei salbatice. Ideea campaniei 2% a pornit tocmai de la aceasta nevoie de a intelege ca pastrarea spatiului de viata al speciei depinde de noi. Acesta este mesajul pe care am dorit sa il transmitem, dincolo de obiectivul de strangere de fonduri al campaniei”, a declarat Luminita Tanasie, Director WWF Programul Dunare-Carpati Romania.

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 2010 „Anul International al Biodiversitatii” in contextul in care comunitatea stiintifica internationala este ingrijorata de disparitia accelerata a unor specii de plante si animale, precum si de degradarea accentuata a habitatelor acestora, ca urmare a activitatii umane. WWF si-a propus ca, prin intermediul campaniei 2%, dar si prin proiectele pe care organizatia le desfasoara in prezent, sa contribuie la incetinirea acestui fenomen de pierdere a biodiversitatii in Romania.

Scriam saptamana trecuta despre actiunea, laudabila, a liceenilor de la Grigore Moisil de a igieniza imprejurimile Lacului Morii din Bucuresti (vezi articolul intreg aici). Ei bine, la momentul actiunii, celor 200 de elevi li s-au alaturat alti 100 de voluntari, parte din ei chiar dintre oameni ce se aflau in momentul respectiv in parc.

Rezultatul actiunii: 12,8 tone de deseuri menajere!! si 1,68 tone de PET-uri!! Doar de pe malul nord-estic al lacului, de la baraj la insula.

Bravo! Un sincer bravo liceenilor care si-au rupt aproape o zi intreaga pentru aceasta colectare. Respect!

Sambata dimineata, incepand cu ora 9, aproximativ 200 de elevi de la Liceul Teoretic “Grigore Moisil” din Bucuresti vor colecta gunoaiele de pe malul nord-estic al Lacului Morii, de la baraj la insula, inclusiv insula. Deseurile vor fi stranse in saci oxobiodegradabili, ridicate imediat si transportate la groapa de gunoi. Vor fi montate panouri pentru colectarea gumei de mestecat utilizate, iar in spatiul dintre lac si Parcul Crangasi vor fi plantati copaci si va fi amenajata o zona verde.

Actiunea de ecologizare a zonei face parte din proiectul “Make it a better place”, realizat de Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, proiect desemnat castigator al competitiei de proiecte pe teme de mediu „Brosura ECO”, lansate la inceputul anului de ECDL ROMANIA in parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti.

„Prin actiunea noastra, dorim sa atragem atentia populatiei asupra situatiei grave in care se afla viitorul nostru, al tuturor. Elevii liceului nostru spera ca proiectul lor sa devina un model pentru ceilalti, iar pentru autoritati, un imbold de a acorda mai multa atentie si mai multe fonduri pentru ocrotirea mediului”, a declarat Ioana Neacsu, Director al Liceului Teoretic “Grigore Moisil.

Pe langa elevi, la actiunea de ecologizare vor participa si reprezentanti ai partenerilor proiectului. Acestia sunt: Primaria Sectorului 6 prin Adminstratia Domeniului Public si Dezvoltarii Urbane, Primaria Municipiului Bucuresti, Administratia Nationala Apele Romane, ECDL ROMANIA prin proiectul Brosura ECO din campania „Click pe Verde!”, Microsoft Romania prin proiectul Scoli Inovative, din cadrul programului Parteneri pentru Educatie, si SC URBAN SA.

Lacul Morii este un lac de acumulare construit pentru protectia Capitalei impotriva inundatiilor. Amenajarea sa a fost finalizata in anul 1986, are o suprafata de 220 ha si un volum de cca 20 milioane metri cubi de apa, fiind cea mai mare oglinda de apa de pe teritoriul Capitalei. Lacul este in prezent un element de atractie, in special pe timpul verii, cand este luat cu asalt de sute de oameni aflati in cautare de soare si de relaxare. In partea de nord, se afla o insula unde a fost amenajat un debarcader, zona fiind insa populata doar de pescari si persoane care fac jogging.

Liceul Teoretic Grigore Moisil a fost infiintat in anul 1967, iar la ora actuala numara 770 de elevi si un colectiv de 54 cadre didactice. In liceu se desfasoara o sustinuta activitate ce vizeaza integrarea noilor tehnologii informationale si comunicationale in procesul didactic, in cadrul disciplinelor curriculare obligatorii si a celor la decizia scolii. Incepand cu anul scolar 2007 – 2008, liceul deruleaza proiectul portal.moisil.ro, printr-un program de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, finantat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in cadrul unui parteneriat public-privat. In anul scolar 2009 – 2010, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” a fost inclus in randul celor 30 de scoli inovative din lumea intreaga, in cadrul Innovative World Forum desfasurat in Salvador, Brazilia.

Mai marii Romaniei sunt gata sa o mai comita o data, intentionand sa acorde garantii de stat proiectului Rosia Montana, in valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Masura imi pare la nelalocul ei cata vreme investitia este in sine una privata, succesul nu este garantat iar riscurile ca in cazul in care lucrurile nu merg bine statul sa primeasca facturile la plata exista..

Investitorul, Rosia Montana Gold Corporation, a facut deja investitii in valoare de aproximativ 400 milioane de dolari in acest proiect, parte in promovare si lobby, dar constructia minei face parte abia dintr-o etapa viitoare de investitii. Odata construita mina si data in functiune, extragerea aurului din adancuri va insemna si 40 de tone de cianura in fiecare zi. Drept pentru care organizatiile neguvernamentale sunt atat de vehemente in cazul acestui proiect. Care este scopul economic? Extragerea a 250 de tone de aur de la Rosia Montana. Este insa toata aceasta cantitate acolo? Nimeni nu stie. Exista insa un mare DAR.

In toamna anului 106 imparatul Traian s-a intors la Roma dupa ce-i invinsese definitiv pe daci. Victorios, Traian a facut contribuabililor sai cate un dar in valoare de 650 de dinari, a acordat pentru un an intreg scutiri la plata taxelor si a decretat 123 de zile de jocuri. Pe ce bani? Conform istoricilor bizantin Ioannes Lydus si francez Jerome Carcopino, imparatul Traian ar fi capturat din Dacia nu mai putin de 165 de tone de aur si peste 300 de tone de argint. Mai mult, sapaturile arheologice din ultimii 100 de ani nu au gasit aur! Mai trebuie spus ca mare parte din metalele pretioase capturate de romani de la daci erau de fapt prazile anterioare ale geto-dacilor in urma incursiunilor la sud de Dunare in cetatile romane din Moesia, “deranjul” pricinuit la Roma de aceste tendinte “barbare” declansand dorinta imperiului de a-i pune la punct pe locuitorii din spatiul Carpato-Danubiano-Pontic.

Aurul trebuie deci cautat in alta parte, locurile lasate in pace sa-si revina – acum arata groaznic, iar statul sa-si vada de ale lui, nu de ale altora.

Cred ca orice firma sau institutie ar putea aranja intr-un oficiu, in colturi de birouri, niste cutii dedicate resturilor de hartii, resturilor de plastic si produselor cu grad mare de toxicitate asupra mediului: baterii, becuri, componente ale echipamentelor IT, etc. Iar periodic duse la cosurile verde, galben si albastru care incep sa se inmulteasca in orase, sau la centre specializate sau retaileri electro pentru cele toxice.

Lipsa de exercitiu ar face sa para ciudat, chiar dificil la inceput sa respecti cateva reguli chiar banale; mai apoi vor veni insa grija, stima de sine si mandria. Surpriza s-ar putea sa apara atunci cand managerii si angajatii vor constientiza ca le pasa de cele din jurul lor.

Iar obisnuinta de la servici se va transforma intr-o noua obisnuinta acasa. Rudele, prietenii se vor uita ciudat, apoi intrebator si in cele din urma o vor face si ei. Vom putea atunci sa strangem randurile si sa facem o schimbare cu adevarat mare.

Nu spuneti ca si statul trebuie sa faca ceva. Chiar daca n-ar vrea, tot e obligat: vara aceasta a intrat in vigoare o directiva europeana ce vizeaza prevenirea sau reducerea efectelor adverse ale depozitarii deseurilor asupra mediului in special asupra apelor de suprafata, a panzei freatice, a solului, aerului si sanatatii umane si stabileste orientari stricte pentru gestionarea amplasamentelor. In ceea ce ne priveste, Romania a mai primit o derogare de la obligatii pana in vara lui 2007 dar timpul se va duce repede.

Deci?

Cum ar fi ca organizatia in care lucrezi sa stabileasca o zi, in fiecare an, pe care sa o intituleze “Ziua Comunitatii”?

O zi in care angajatii sa colecteze fonduri si sa doneze ei insisi pentru a ajuta un spital, un asezamant pentru copii sau pentru varstnici. Ori sa participe la curatarea unui parc, a unei zone din natura care striga dupa ajutor, la plantarea unor copaci intr-un loc care are nevoie de ei. Ori sa organizeze o gala cu evenimente sociale si incununata cu oferirea unor burse copiilor sau studentilor foarte buni dar care au nevoie de sprijin pentru studii.

Cred ca o astfel de zi ar oferi..
- o mare satisfactie angajatilor, de a se simti partasi la bunastarea, la ocrotirea societatii;
- o senzatie de apartenenta la un grup deosebit;
- o expunere fantastica in zona media, presupunand ca firma va avea macar un minim de activitati de PR cu ocazia acestei zile;
- recunoasterea comunitatii pentru activitatea desfasurata.