Scriam deunazi despre decizia Canon de a demara procesul de achizitie a TLD-ului “.Canon”. Decizia lor vine ca urmare a strategiei ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers – organizatie non-profit care administreaza sistemul de denumiri si adresare pe Internet) de liberalizare a denumirilor TLD si relaxare conditiilor de acordare a domeniilor de nivel inalt. Urmarile strategiei nu sunt imediate, noul sistem de inregistrare a domeniilor de nivel inalt ar trebui sa fie gata pentru implementare undeva in cursul acestui an si va permite inregistrarea unor nume de companii, regiuni geografice sau tipuri de servicii ca domenii TLD.
TLD sau Top Level Domain este sirul de caractere situat in partea cea mai din dreapta a unui nume de domeniu si reprezinta baza intr-o structura ierarhica a numelor de domenii. Sunt doua tipuri de TLD-uri: de tip cod de tara (ccTLD): .ro, .fr, .nl, etc, actualmente fiind 262 de domenii ccTLD corespunzatoare statelor lumii, dependintelor geografice si politice, si de tip generic (gTLD): .aero, .arpa, .asia, .biz, .cat, .com, .coop, .edu, .gov, .info, .int, .jobs, .mil, .mobi, .museum, .name, .net, .org, .pro, .tel si .travel. Acestora li se vor adauga multe altele dupa liberalizarea mai sus mentionata.
In ultimii ani ICANN a evaluat impactul pe care il pot avea denumirile de domenii in cadrul unor comunitati si posibilitatea de a fi folosite de catre anumite organizatii chiar comerciale ca domenii TLD. Pentru acestea detinerea unor domenii TLD care sa reprezinte brandul pare a fi o miscare de marketing eficienta, prin integrarea politicilor globale de comunicare intr-o zona comuna, simpla si intuitiva, fata de multitudinea de domenii existente si necesare acum: .com, .ro, .fr, .nl si exemplele ar putea continua. Pe de alta parte insa, din punctul de vedere al consumatorilor, inca de la aparitia Internetului si a paginilor web consumatorii au fost obisnuiti sa vada domenii de tipul .com sau .ro, de aceea inclin sa cred ca acceptarea unor domenii de tipul .canon sau .sony va lua destul de mult timp. Iar proliferarea acestor denumiri de domenii ar duce insa la haos si confuzie.
Mai mult, companiile prin dreptul de administrare al acestor TLD-uri vor deveni registrari cu acte in regula, ceea ce inseamna extinderea operatiunilor actuale intr-o zona in care nu au mai activat pana acum decat in calitate de clienti. De aici pot aparea probleme si esecuri in implementarea unor strategii de branding folosind acest canal.
Mai e un aspect, cel financiar, care va opri multe companii, mai ales cele mici, de la a detine propriul TLD, si anume pretul: propunerea ICANN este ca noul detinator al unui astfel de TLD sa plateasca o taxa initiala de 185.000 dolari si o taxa anuala de 75.000 dolari. Bineinteles valorile sunt mici pentru o Coca-Cola, un Ford sau un Procter & Gamble, de asemenea pot fi deduse din bugetele primariilor oraselor importante. Cum ar fi sa vizitam site-uri din domeniile .london sau .koln sau .bucuresti? Companiile mici ar fi nevoite insa sa se multumeasca cu domeniile actuale, fapt ce ar putea duce la cresterea diferentelor de perceptie dintre marii producatori/comercianti si cei mici. Lucru care ar putea afecta semnificativ companiile si chiar economia in ansamblul ei.
Decizia ICANN aduce o multime de provocari si o revolutie a Internetului. Viitorul ne va spune cine va avea de castigat si cine de pierdut dar observarea fenomenului va fi cu siguranta interesanta.
