Dincolo de cuvinte

Saptamana trecuta am asistat la o scena din alta lume, atribut dat de raritatea cu care se intalneste.

Un barbat sarman cam la 40 ani care se simtea vizibil rau clatinandu-se si apoi sprijinindu-se de vitrina show-room-ului langa care se afla a fost luat in interiorul firmei pentru a se incalzi si a i se acorda primul ajutor. Nu suntem cu totii doctori, nici acei oameni nu erau, dar conteaza atat de mult sa ai o fiinta in preajma atunci cand organismul iti joaca feste. Si mai mult decat orice, sa traiesti macar impresia ca cel putin pentru cateva minute cuiva ii pasa. Un ceai cald si o pastila l-au facut pe bietul om sa ingaimeze ca nu a mancat de 4 zile. Am aflat toate acestea din lacrimile fetei care se ingrijise de el. Si-a pus haina, si-a luat portofelul si a iesit in fuga intorcandu-se in cateva minute cu mancare calda. L-au pus la masa, a mancat, a multumit si a plecat.

Cati dintre noi am fost intr-o astfel de situatie si nu am facut nimic ? Si ne promitem ca poate data viitoare vom avea imboldul necesar sa facem mai mult decat sa ne uitam. Fata aceea si-a construit lacas sfant prin fapta sa in ziua cu pricina. Cu atat mai mult cu cat pozitia in firma ii acorda un salariu modic.

Ne rugam la icoane si mergem in biserici dar pe dinauntru suntem goi. Ne linistim sufleteste gandind ca totusi acolo sus Cineva ne iubeste. Dar noi ce oferim ? Suntem un popor care a zidit-o pe Ana pentru ca manastirea sa dainuie – sacrificiu uman, dar cine l-a cerut ? Interpretarile literare nu rezolva soarta unui neam si nici nu-l exonereaza de pierderea de sine. Poate ar trebui sa ne construim in noi insine biserici unde sa putem sa ne rugam cu smerenie si sa ne auto binecuvantam prin gratuitatea unei fapte bune. Pana la urma efortul nu e mare atata vreme cat disponibilitate sufleteasca exista.

Alergam de dimineata pana seara pentru un trai decent dar uitam adeseori ca sportul cu coatele poate acorda un avantaj pe termen scurt care in final se va transforma intr-o cadere asurzitoare. Si astfel revenim la mitul lui Lucifer care ne guverneaza vietile cu o obstinatie demna de cel mai inversunat fan. Cu siguranta ar trebui sa ne luam sufletul in palme pentru a-i petici haurile, ca sa nu atraga alte hauri. Atunci probabil ca vom putea atinge starea de puritate a unui copil, dand glas rugaciunii care ne-a facut mari :

Inger ingerasul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine si ma invata sa fac bine.
Eu sunt mic, tu fa-ma mare,
Eu sunt slab, tu fa-ma tare,
Totdeauna ma insoteste si de rele ma pazeste.
Amin