E clar ca nu poti multumi pe toata lumea. Indiferent ce si cum ai face, intotdeauna vor exista carcotasi, invidiosi, curiosi, invatacei, judecatori, binevoitori, apropiati sau nu, care sa-ti aprecieze munca, pozitiv sau negativ. Asa incat ai doua variante:
Iti faci treaba ca pentru tine, cu bun simt si responsabilitate, pentru linistea ta sufleteasca, dand tot ce poti pentru activitatea pe care o desfasori iar calitatea muncii e pur si simplu o rezultanta a experientei si expertizei tale. Nimeni nu te va putea invinovati pentru ca nu ai facut mai mult sau pentru ca nu ai facut mai bine.
Sau iti faci treaba ca pentru altii, dar cu acelasi bun simt si responsabilitate, insa urmarind obiectivele celor care te urmaresc: satisfacerea orgoliilor, dorinta de a controla pana in amanunt, eventual de a fi la curent cu tot ce misca la momentul respectiv. Calitatea muncii trebuie sa fie aceeasi adica ridicata fiindca doar acest nivel iti mentine o imagine buna in ochii celor din jur. Apar doar activitati suplimentare cum ar fi raportari directe, prezentari mai dese si detaliate asupra activitatilor desfasurate, poate mai mult stres.
O cale de mijloc este greu de definit fiindca sunt implicati factori psihologici si emotionali care trag catre una din parti dar indiferent de varianta de pozitionare a ta fata de munca, trebuie sa iti faci treaba bine. Cat poti tu de bine sau cat de bine ti se permite.
